Chișinău · 11–17 aug 2026 423 proiecții măsurate
61%

Atâtea proiecții din cinematografele
din Chișinău sunt dublate în rusă.
Nu 80%, dar tot majoritatea.

Analiză · happycinema.md & cineplex.md & 3 rețele din România

În ce limbă rulează, de fapt, filmele în Republica Moldova

Pe rețelele sociale circulă cifra de 80% filme în rusă. Am măsurat-o direct din programul celor două rețele de cinema din Chișinău, proiecție cu proiecție, și am comparat rezultatul cu primele trei rețele din România.

Afirmația 80% Cifra vehiculată pe rețelele sociale, fără sursă declarată.
Măsurat 61,0% Din 423 de proiecții programate în săptămâna 11–17 august 2026 la Happy Cinema și Cineplex.
Verdict Exagerată,
dar nu inventată
Rusa e limba majoritară pe ecran. La Happy Cinema ajunge la 75,4% — aproape de cifra vehiculată.
Comparația de bază

Aceeași săptămână, două țări

Fiecare bară numără proiecții programate, nu titluri — un film jucat de 40 de ori cântărește de 40 de ori mai mult decât unul jucat o dată. Aceasta este măsura care descrie ce vede publicul.

Republica Moldova

n = 423 · 3 locații

România

n = 7 596 · 47 locații

Rusa nu apare deloc în România. Nici într-una din cele 7 596 de proiecții ale celor trei rețele. În schimb apar limbi minoritare — ucraineana (52 de proiecții, pentru refugiați) și maghiara (19, în Transilvania).

Pe rețele

Diferența e mai mare între operatori decât între orașe

Happy Cinema operează în ambele țări, cu același sistem de programare. Aceeași companie ajunge la 75,4% rusă la Chișinău și 0% în cele 12 cinematografe din România — deci nu ține de operator, ci de piață.

Pe audiență · clasificare după categoria de vârstă

Cu cât publicul e mai mare, cu atât filmul e mai rusesc

Aici apare cel mai clar contrast al analizei. În Moldova, ponderea rusei crește cu vârsta publicului: româna supraviețuiește aproape exclusiv în filmele pentru copii. În România relația e inversată — dublajul e rezervat copiilor, iar adulții primesc 100% sunet original cu subtitrare.

Republica Moldova

proiecții

România

proiecții

În Moldova, 86,8% dintre proiecțiile pentru adulți (N-15) sunt în rusă și niciuna nu e dublată în română. Un adult care vrea un film de acțiune sau un thriller la Chișinău îl găsește, în majoritatea cazurilor, doar în rusă.

Pe categorie de film

Româna se retrage în animație

Dublajul în română există în Moldova, dar aproape numai acolo unde publicul nu poate citi subtitrarea. La acțiune și thriller, rusa domină.

Republica Moldova

proiecții

România

proiecții
Analiză detaliată · filmele pentru copii (rating AG)

Filmele pentru copii: româna există, dar nu la ora la care vin copiii

Acesta e singurul segment în care româna trece înaintea rusei în Moldova — 48% față de 45%. Dar cifra globală ascunde ce contează pentru un părinte care alege un bilet: la ce oră rulează fiecare versiune.

Acoperire pe titluri 4 / 4 Toate cele patru filme pentru copii din program au și versiune în română. Disponibilitatea nu e problema.
Dimineața, până în 12:00 68,9% Din proiecțiile de dimineață pentru copii sunt în rusă — intervalul în care familiile cu copii mici merg cel mai des.
Aceleași ore în România 84,2% Dublate în română. Dimineața e intervalul cel mai românesc din zi, exact invers decât la Chișinău.

Ora de începere a proiecției

segment copii · rating AG

Republica Moldova · n = 150

România · n = 2 168

Curba e inversată. La Chișinău româna atinge maximul după-amiaza (66,7%), când publicul e mixt, și scade la 31% dimineața și 29% seara. În România româna e dominantă tocmai dimineața (84,2%) și cedează abia seara, când în sălile de familie intră publicul adolescent și adult.

Fiecare film din program

Moldova · 11–17 aug

Pe rețea

segment copii

Evoluția segmentului pentru copii

Happy Cinema Chișinău · eșantion arhivat

Pe termen lung, 79% dintre filmele pentru copii au avut o versiune în română. Din cele 66 de titluri identificate în arhivă între 2024 și 2026, 14 au rulat doar în rusă — dar 5 dintre ele sunt producții rusești (Buratino, Cheburashka 2, Gorynici, Oaspete din viitor, Povestea țarului Saltan), pentru care rusa e limba originală. Rămân 9 filme occidentale difuzate exclusiv în rusă, printre care Tron: Ares, Karate Kid: Legends și The Fantastic Four: First Steps.

Evoluție · Happy Cinema Chișinău, arhiva web

Doi ani fără nicio tendință de schimbare

Am reconstruit 1 293 de proiecții din 106 capturi arhivate ale paginii de program, între aprilie 2024 și mai 2026. Ponderea rusei oscilează între 59% și 75%, fără direcție clară.

Proiecții dublate în rusă, pe trimestru

eșantion arhivat · n = 1 293
Comparație structurală · cât se dublează, indiferent de limbă

România subtitrează, Moldova dublează

Ignorând limba dublajului, cele două piețe au profiluri opuse: România dublează 24% din proiecții, Moldova 78%. România are profilul clasic de „țară a subtitrării" (modelul nordic: se dublează doar ce nu poate citi), Moldova are profilul unei „țări a dublajului" (modelul german/francez/rus: se dublează tot) — dar cu dublaje importate, majoritar în altă limbă decât cea oficială.

Proiecții dublate — total

orice limbă a dublajului
Moldova
78,0%
n = 423
România
23,7%
n = 7 596

Moldova dublează de 3,3 ori mai mult decât România. Restul proiecțiilor rulează în original cu subtitrare.

Limba dublajului, când există

doar proiecțiile dublate
Moldovan = 330 dublate
78,2% rusă
21,8% RO
Românian = 1 802 dublate
96,3% română
3,7% UA/HU

Când România dublează, dublează în română. Când Moldova dublează, dublează preponderent în rusă.

Rata de dublare pe segmente de vârstă

% proiecții dublate, orice limbă
Copii / familie (AG)MD n=150 · RO n=2 168
MD 93,3%
RO 76,3%
apropiat
Adolescenți (AP-12)MD n=235 · RO n=3 586
MD 66,8%
RO 1,6% — doar dublaje UA/HU pentru minorități
falia
Adulți (N-15 / IM-18)MD n=38 · RO n=1 748
MD 86,8%
RO 0,0% — nicio proiecție dublată
total opus

La copii, cele două piețe se aseamănă — ambele dublează masiv (diferă doar limba). Falia apare exact la granița AG/AP-12: dublajul românesc se oprește complet la filmele 12+ (cele 1,6% sunt dublaje ucrainene și maghiare pentru minorități), în timp ce în Moldova dublajul — rusesc — crește cu vârsta publicului.

Același film, aceeași săptămână, două versiuni

titlurile comune din programele MD și RO
FilmCum rulează în MoldovaCum rulează în România
Omul-Păianjen: O nouă ziAP-12 RU-dub 69% sub 31% subtitrat 100%
OdiseeaAP-12 RU-dub 70% sub 30% subtitrat 100%
VaianaAG RU-dub 55% RO-dub 30% sub 16% RO-dub 99%
Povestea peștelui posacAG RO-dub 60% RU-dub 40% RO-dub 99%
Minionii și monștriiAG RO-dub 58% RU-dub 42% RO-dub 100%
Povestea jucăriilor 5AG RO-dub 86% RU-dub 14% RO-dub 100%
ObsesiaN-15 subtitrat 100% subtitrat 100%

La filmele pentru copii, România rulează practic o singură versiune — dublajul românesc. Moldova rulează același dublaj românesc, dar îl pune în concurență cu versiunea rusă, care adesea primește mai multe proiecții. La 12+, România nu oferă deloc dublaj; Moldova îl face dominant.

Două tradiții moștenite, vizibile și azi. România subtitrează de dinainte de război și a subtitrat inclusiv sub comunism — cenzura opera chiar prin subtitrare; celebrele dublaje clandestine ale Irinei Margareta Nistor de pe casetele VHS erau excepția subversivă, nu norma. URSS, în schimb, dubla integral filmele străine, iar RSS Moldovenească primea copiile dublate la Moscova. Cinematografele din cele două țări reproduc și azi, fiecare, norma sub care s-au format publicurile lor.

Interpretare · economia distribuției vs. politică lingvistică

De ce domină rusa? Testul dintre două explicații

Pe rețelele sociale, dominația rusei e citită ca rusificare deliberată. Ipoteza alternativă: e economia industriei — dublajul rusesc există oricum, pentru o piață de zeci de milioane de spectatori, deci e opțiunea ieftină. Datele colectate permit un test direct între cele două explicații.

Partea unde economia explică Oferta:
de ce există dublajul rus
Studiourile produc oricum un dublaj rusesc pentru piața CSI — din 2022 realizat în Kazahstan și Georgia, nu în Rusia. Pentru un cinematograf din Chișinău, copia rusă e disponibilă „de-a gata", la cost marginal zero. Moldova, cu ~2,5 mil. de locuitori, nu ar putea susține un studio propriu de dublaj.
Partea unde economia nu explică Programarea:
ce alege sala să ruleze
Versiunile în română există și ele „de-a gata": România, alături, rulează aceleași filme subtitrate (subtitrarea costă de ~10–15 ori mai puțin decât dublajul), iar dublajele românești de animație sunt deja importate la Chișinău — aceleași piste audio ca la București. Ambele opțiuni au cost marginal aproape zero. Alegerea de a programa 87% rusă la filmele de adulți nu e o constrângere de ofertă.
Verdictul datelor Cerere,
nu conspirație
Sălile rulează ce cred că vinde. Obiceiul publicului — format în decenii de consum media rusofon — e moștenirea istorică a rusificării, dar mecanismul de azi e comercial. Proba: Happy Cinema, companie 100% românească, rulează 75% rusă la Chișinău și 0% rusă în România.

Lanțul cauzal — de la norma sovietică la programul de azi

sinteza argumentului
Norma sovietică 1945–1991: filmele străine rulează dublate în rusă, copiile vin de la Moscova Obiceiul publicului generații întregi formate pe film în limba rusă Cererea percepută „versiunea rusă vinde" — sala programează ce crede că umple locurile Programul de azi 61% din proiecții în rusă; 87% la filmele de adulți BUCLĂ: programarea de azi re-întreține obiceiul de mâine Oferta „de-a gata" (CSI) dublajul rus există oricum — din 2022 produs în Kazahstan/Georgia; cost marginal ≈ 0 Politica publică poate tăia lanțul Ucraina 2008 · Estonia 2026 — echilibrul s-a mutat

Cauzalitatea are două etaje: oferta (dublajul rus e mereu disponibil și gratuit de obținut — aici ipoteza economică e corectă) și cererea (publicul format istoric pe rusă îl cere — aici e moștenirea rusificării). Programarea de azi le unește și, prin buclă, le perpetuează. Experimentele naturale arată unde se poate rupe bucla.

Confirmă ipoteza economică

Un dublaj, multe țări — modelul standard al industriei

America Latină: un singur dublaj în „spaniolă neutră" (făcut ~60–70% în Mexic) servește 19 țări. Austria și Elveția germană importă dublajele făcute în Germania; Quebecul le importă din Franța. Africa francofonă primește dublajele franceze. Moldova urmează același model — doar că importă pista rusă, făcută pentru spațiul CSI, în loc de pista română, făcută pentru România.

Contrazice ipoteza economică

Piețele mici subtitrează — iar subtitrarea e cea mai ieftină

Literatura de specialitate (Kilborn, Koolstra) arată pragul: țările sub ~12 mil. de locuitori subtitrează (Danemarca, Portugalia, Olanda...), pentru că dublajul costă de 10–15 ori mai mult. Dacă ar decide doar costul, Chișinăul ar rula original + subtitrare în română — opțiunea cea mai ieftină, care e și norma în România. În realitate subtitrarea e doar 22% din program.

Contrazice ipoteza economică

Limbă mare ≠ dublaj automat

Lumea arabă — o zonă lingvistică de peste 20 de țări — subtitrează majoritatea premierelor de cinema, deși un dublaj arab ar acoperi o piață uriașă. Dimensiunea zonei lingvistice nu impune dublajul; tradiția și cererea locală decid.

Experimentul natural nr. 1

Ucraina: echilibrul se poate muta prin politică

Până în 2006, piața ucraineană rula dublaje rusești — aceeași logică „de-a gata". Legea dublajului obligatoriu (20% în 2006, 70% din 2007, ~95% din practica anului 2008) a mutat echilibrul: s-a născut o industrie proprie de dublaj, iar piața a continuat să crească. Dovada că dominația rusei era un echilibru comercial reversibil, nu o necesitate economică.

Experimentul natural nr. 2

Estonia: aceeași decizie, în 2026

Estonia (1,3 mil. de locuitori — piață mai mică decât a Moldovei ca număr de spectatori potențiali rusofoni) a restricționat în 2026 dublajul rusesc în cinematografe; producțiile originale rusești rămân permise, cu subtitrare estonă. Statele baltice subtitrează în limbile naționale de la independență.

Nuanța post-2022

Dublajul „rusesc" nu mai vine din Rusia

După retragerea studiourilor Hollywood din Rusia (2022), dublajele rusești pentru premierele internaționale se produc în Kazahstan (hub oficial pentru Sony, Disney ș.a.) și Georgia, pentru piețele CSI rămase deschise — inclusiv Moldova. Lanțul de aprovizionare rusofon a supraviețuit fără piața Rusiei, ceea ce arată cât de rodat e canalul de distribuție.

Harta practicilor de traducere în Europa

practica dominantă la cinema · treci peste o țară
Dublaj propriu Dublaj importat (aceeași limbă) Subtitrare Voice-over Moldova: dublaj importat în altă limbă

Hartă stilizată (poziții aproximative). Regula generală: piețele mari dublează în limba proprie, piețele mici subtitrează sau importă dublajul vecinului de aceeași limbă. Moldova e singura piață europeană în care versiunea dominantă e un dublaj importat în altă limbă decât cea oficială.

Cum se traduc filmele în lume

practica dominantă la cinema
PiațaPracticaLogica economică
Germania, Franța, Italia, Spania DUBLAJ propriu Piețe mari (60–80 mil.); costul dublajului se amortizează ușor
America Latină (19 țări) DUBLAJ comun importat Un dublaj „neutru" făcut în Mexic servește tot continentul
Austria, Elveția, Quebec, Africa francofonă DUBLAJ importat Import de la vecinul mare de aceeași limbă
Țările nordice, Olanda, Portugalia, Grecia, România SUBTITRARE Piețe sub ~12–20 mil.; subtitrarea costă ~1/10 din dublaj; dublaj doar la animație
Lumea arabă (20+ țări) SUBTITRARE Zonă lingvistică uriașă care totuși subtitrează — tradiția decide
Statele baltice SUBTITRARE națională Piețe post-sovietice de 1–3 mil.; subtitrare în limba națională
Ucraina (după 2008) DUBLAJ propriu Echilibru mutat prin lege; industrie proprie de dublaj viabilă la ~40 mil.
Moldova (azi) DUBLAJ importat (rus) Importă pista CSI în loc de pista românească — unic în Europa: dublaj importat în altă limbă decât cea oficială

Cronologia echilibrelor lingvistice

derulează pelicula →
1945norma sovietică

URSS dublează integral filmele străine. RSS Moldovenească primește copiile dublate la Moscova. România, de cealaltă parte, subtitrează — inclusiv sub comunism.

1991independența

Se schimbă statul, nu lanțul de aprovizionare: distribuția de film a Moldovei rămâne cuplată la piața rusofonă. România își continuă tradiția subtitrării.

2006–08experimentul ucrainean

Ucraina impune dublajul ucrainean prin lege: 20% → 70% → ~95% din piață. Se naște o industrie proprie de dublaj; box-office-ul continuă să crească.

2022Hollywood iese din Rusia

Studiourile opresc lansările în Rusia. Dublajele rusești pentru restul CSI se mută în Kazahstan și Georgia. Moldova continuă să le importe pe canalul vechi.

2026iunie · Estonia

Estonia restricționează dublajul rusesc în cinematografe; producțiile originale rusești rămân permise, cu subtitrare estonă.

2026august · Moldova, azi

61% din proiecțiile din Chișinău sunt dublate în rusă — 59–75% în fiecare trimestru din ultimii doi ani. Echilibrul nu s-a mișcat singur.

Testul decisiv e în datele acestei analize. Pentru animații, sălile din Chișinău importă deja dublajele românești — Vaiana, Povestea peștelui posac, Povestea jucăriilor 5 rulează cu aceleași piste audio ca la București. Pentru filmele de adolescenți și adulți, copiile subtitrate în română există la fel de „de-a gata" (Odiseea rulează cu subtitrare RO în 1 086 de proiecții în România; Obsesia rulează subtitrat în ambele țări) — dar Chișinăul programează versiunea rusă în 67–87% din cazuri. Când ambele opțiuni costă la fel, alegerea repetată a uneia dintre ele măsoară cererea percepută, nu economia ofertei. Ipoteza economică explică de ce dublajul rus e mereu pe raft; nu explică de ce e ales de pe raft.

Sinteza analizei

Șase concluzii

Ordinea e un argument: faptul, comparația, mecanismul, economia, agentul și ieșirea din echilibru.

01 · FAPTUL 61%

Rusa domină ecranele din Chișinău — dar mitul de 80% e exagerat

423 de proiecții măsurate într-o săptămână: 61% dublate în rusă. Doar Happy Cinema (75,4%) se apropie de cifra vehiculată pe rețele. Afirmația e exagerată ca cifră, corectă ca direcție.

02 · COMPARAȚIA 0 / 7 596

În România, rusa nu există deloc

Nicio proiecție în rusă în 47 de cinematografe, la cele mai mari trei rețele. Diferența dintre cele două piețe nu e de grad, ci de natură: profil de „țară a dublajului" (78%) contra profil de „țară a subtitrării" (24%).

03 · MECANISMUL 87%

Rusa crește cu vârsta publicului — semnătura cererii, nu a ofertei

În Moldova: 45% rusă la copii → 67% la adolescenți → 87% la adulți. În România, exact invers: dublajul dispare complet la 12+. Programarea urmărește ce crede sala că vinde fiecărui public — raftul e același, alegerea diferă.

04 · ECONOMIA ≈ 0

Ambele versiuni costă sala la fel — deci costul nu decide

Dublajele românești sunt deja importate (aceleași piste ca la București), iar subtitrarea costă de 10–15 ori mai puțin decât dublajul. Economia explică de ce dublajul rus e mereu pe raft (piața CSI îl produce oricum), nu de ce e ales de pe raft.

05 · AGENTUL 75% vs 0%

Aceeași companie românească, două piețe, două comportamente

Happy Cinema rulează 75% rusă la Chișinău și 0% rusă în cele 12 cinematografe proprii din România. Nu operatorul aduce rusa — piața o cere. Iar cererea e moștenirea deceniilor de consum media rusofon: rusificarea istorică a creat-o, comerțul o întreține.

06 · IEȘIREA 2008 · 2026

Echilibrul e reversibil — dar nu se mișcă singur

Ucraina (lege, 2006–08) și Estonia (restricții, 2026) au mutat echilibre identice; piețele s-au adaptat. Doi ani de date din Chișinău (59–75% rusă în fiecare trimestru, fără tendință) arată că fără intervenție, bucla cerere-programare se auto-întreține.

Simulare de impact · aproximare statică pe datele săptămânii măsurate

Ce ar schimba o lege — și cât ar costa

Punctul de pornire nu e ipotetic: Legea cinematografiei nr. 116/2014 prevede deja că filmele rulează cu sunetul original și subtitrare în română, iar animația se dublează exclusiv în română. Datele acestei analize arată o piață care funcționează invers. Mai jos: ce s-ar schimba dacă regula ar fi aplicată — întâi la filmele pentru copii, apoi și la restul programului.

Simulator: piața din Chișinău sub fiecare regim

n = 423 proiecții / săptămână · alege scenariul
Dublat în română Original + subtitrare RO Dublat în rusă
Proiecții în rusă 61,0% 258 din 423
Accesibil în română 39,0% 165 din 423
Cost nou estimat / an 0 € status quo
Risc comercial echilibrul actual

Azi: 61% din proiecții rulează dublate în rusă, deși legea din 2014 prevede sunet original cu subtitrare românească și dublaj românesc la animație. Situația de mai jos nu cere legi noi — cere aplicarea celei existente.

Scenariul A · fezabil imediat

Copiii: dublaj românesc obligatoriu

Efect: rusa pierde majoritatea pe întreaga piață — 61% → 44,9%. Cele 68 de proiecții rusești pentru copii trec pe română, iar segmentul AG devine ~100% românesc (azi 48%). Costul e aproape nul: dublajele românești există deja pentru toate titlurile occidentale (sunt făcute pentru piața României — 4 din 4 titluri în săptămâna măsurată). Ar necesita dublaj nou doar producțiile rusești pentru copii (~2–4 titluri/an, ~6–15 mii $ fiecare la tarifele de piață) — sau acestea ar rula subtitrate. România aplică exact acest model: 76% din proiecțiile pentru copii sunt dublate în română. Risc comercial scăzut: versiunile românești vând deja (48% din segment), iar copiii sunt publicul cu cea mai mică rezistență la schimbarea limbii.

Scenariul A + B₁ · litera legii din 2014

Adulții: sunet original + subtitrare română

Efect: rusa dispare din program — româna accesibilă la 100% din proiecții. Cele 190 de proiecții rusești pentru adolescenți și adulți trec pe original subtitrat. Costul suplimentar ≈ 0: copiile subtitrate există deja — 6 din 6 titluri unice de adulți din săptămâna măsurată au versiune subtitrată în română fie la Chișinău, fie în România (o subtitrare nouă costă ~500–1 500 €). Acesta e exact modelul României, al statelor baltice — și litera Legii 116/2014. Risc comercial moderat: publicul rusofon adult păstrează sunetul original (engleza), pierde doar dublajul rus; experiența ucraineană (2008) arată adaptare fără prăbușirea pieței, dar migrarea parțială spre streaming în rusă e probabilă pe termen scurt.

Scenariul A + B₂ · fără precedent la această scară

Totul dublat în română + subtitrat

Efect lingvistic identic cu B₁ (100% română), dar la un cost fără justificare economică. Dublajele românești pentru filme 12+ nu există nicăieri — nici România nu le produce (0 din 5 334 de proiecții 12+ măsurate). Ar trebui create de la zero: ~80–110 titluri/an × 8–20 mii $ = ~0,7–2 mil. €/an, raportat la o piață de cinema totală a Moldovei de ordinul a doar câteva milioane de euro. Nicio piață europeană sub 10 mil. de locuitori nu dublează filmele pentru adulți; Ucraina o face la 40 mil., cu industrie proprie. Singura cale realistă ar fi un dublaj comun cu România (piață cumulată ~21 mil.) — dar România subtitrează din tradiție și nu are de ce să plătească. Concluzia modelului: B₂ obține același rezultat lingvistic ca B₁, la un cost de mii de ori mai mare.

Concluzia simulării: pârghia nu e o lege nouă, ci aplicarea celei din 2014. Scenariul A răstoarnă majoritatea lingvistică practic gratuit — dublajele există, trebuie doar programate. Scenariul B₁ duce accesibilitatea românei la 100% tot fără costuri de producție. Abia B₂ — dublajul integral — ar cere bani reali, și e exact varianta pe care nicio piață comparabilă nu a ales-o. Aproximările sunt statice: nu modelează reacția publicului (elasticitatea cererii e necunoscuta principală), iar experiența ucraineană sugerează adaptare în 1–2 ani, nu instantanee.

Datele complete

Fiecare film, perioada și limbile lui

Toate titlurile identificate, cu perioada de difuzare și versiunile lingvistice în care au rulat. Alege setul de date, caută sau filtrează.

Versiuni lingvistice

Transparență · surse, metode, garanții

Cum s-a făcut analiza — și cum poate fi verificată

Fiecare cifră din această pagină provine din surse publice pe care oricine le poate deschide. Secțiunea de față documentează sursele, metodele și deciziile de clasificare, inclusiv pe cele care au slăbit concluziile analizei — astfel încât acuzația de interpretare intenționată să poată fi testată, nu doar formulată.

Sursele de date

SursaCe s-a colectatVolum Cum se determină limbaVerificare directă
happycinema.md Paginile publice de program, toate cele 7 zile (11–17 aug 2026) 114 proiecții Marcajul fiecărei ore de start: DUB (ru), SUB (ro) — text afișat cumpărătorului pagina de program
cineplex.md API-ul public al site-ului: catalogul + toate evenimentele programate 407 proiecții Câmpurile language și captioning, declarate de operator pentru fiecare versiune vândută separat endpoint JSON public
Internet Archive 106 capturi arhivate ale paginii de program Happy Cinema Chișinău, apr 2024 – mai 2026 1 293 proiecții Același marcaj DUB/SUB din paginile arhivate arhiva publică
cinemacity.ro API-ul public: 29 de multiplexuri × 7 zile 6 791 proiecții Câmpul languages per proiecție: original, dublaj, subtitrare — declarate separat site + API quickbook
happycinema.ro Paginile de program ale celor 12 cinematografe din România 765 proiecții Identic cu happycinema.md — același sistem de programare paginile de program
app.cineplexx.ro API-ul public: 6 cinematografe, ziua colectării 40 proiecții Câmpul technologies per sesiune (DUB/SUB + limba) site + API public
Context legislativ
și de industrie
Legea cinematografiei nr. 116/2014 (R. Moldova); legea ucraineană a dublajului (2006–08); restricțiile estone (2026); tarifele industriei de dublaj/subtitrare; mutarea dublajului rusesc în Kazahstan/Georgia (2022) Legea 116/2014, Variety, Eurasianet

Metodele de analiză

Unitatea de măsură este proiecția programată (un film, într-o sală, la o oră), pentru că descrie expunerea reală a publicului. Cifrele pe titluri sunt raportate separat, în tabelul de date — cele două măsuri diferă și sunt arătate amândouă.

Clasificarea limbii citește câmpurile explicite ale operatorilor (marcajele DUB/SUB, câmpurile API), nu deduce limba din titlu sau alt indiciu. „Limba proiecției" = limba coloanei sonore.

Audiența folosește codurile oficiale de rating (AG, AP-12, N-15, IM-18); genul — prima categorie din taxonomia operatorului, mapată pe 15 clase comune.

Scenariile sunt redistribuiri statice ale proiecțiilor săptămânii măsurate; costurile folosesc tarife publicate ale industriei, ca intervale.

Deciziile care au necesitat judecată

Maparea titlurilor între rețele (24 de perechi EN↔RO, verificate pe sens + perioadă identică de difuzare) e manuală — principala sursă de incertitudine; lista completă e în tabelul de date.

Anomaliile CMS au fost tratate conservator: rândurile Cineplex marcate „EN + Dublat" au fost clasificate drept versiuni originale (nu dublaje), iar câmpul de subtitrare — identic la toate înregistrările — a fost ignorat ca valoare implicită, nu numărat ca dată.

Corecturile sunt păstrate: prima numărătoare pe titluri dădea „33% din filmele pentru copii doar în rusă"; după maparea titlurilor, cifra reală e 0% în săptămâna curentă. Corectura a slăbit o concluzie a analizei și e documentată, nu ștearsă.

Garanții împotriva interpretării tendențioase

Rezultatul contrazice ambele tabere. Analiza infirmă cifra de 80% vehiculată pe rețele (măsurat: 61%) și, simultan, confirmă că rusa e majoritară. Nu servește integral nicio narațiune — nici pe cea alarmistă, nici pe cea care neagă fenomenul.

Săptămâna nu a fost aleasă. E săptămâna curentă la momentul analizei (11–17 august 2026), fixată înainte de a vedea rezultatele. Istoricul de doi ani (59–75% pe trimestru) arată că e în interiorul intervalului obișnuit, nu un vârf.

Ambele unități de măsură sunt raportate. Pe proiecții: 61% rusă. Pe titluri: acoperirea în română e mult mai bună (100% la copii în săptămâna curentă). Cifrele diferă și sunt afișate amândouă — cititorul alege măsura.

Ambiguitățile s-au rezolvat împotriva concluziei, nu în favoarea ei. Versiunile originale nu au fost numărate ca dublaje rusești; câmpurile nesigure au fost excluse; producțiile rusești pentru copii au fost separate explicit de filmele occidentale rulate doar în rusă.

Interpretarea e delimitată de măsurătoare. Secțiunile de date („Comparația de bază", „Pe audiență", tabelul) conțin doar cifre citite din surse. Secțiunile „De ce domină rusa" și „Ce ar schimba o lege" sunt marcate ca interpretare, respectiv aproximare — cu premisele la vedere.

Analiza e reproductibilă integral. Toate sursele sunt publice și gratuite; caseta de mai jos conține pașii exacți. Oricine poate reface cifrele — și, dacă găsește o abatere, o poate demonstra pe aceleași date.

Reproducerea analizei, pas cu pas

1. Moldova, live: deschide happycinema.md/happy-cinema-chisinau/program (+ paginile pe zile) și numără marcajele DUB/SUB
2. Moldova, API: GET cineplex.md/api/getMovies → câmpurile language, captioning, events[]
3. Istoric: web.archive.org/cdx/search/cdx?url=happycinema.md/happy-cinema-chisinau/program* → capturile 2024–2026
4. România: GET cinemacity.ro/ro/data-api-service/v1/quickbook/10107/film-events/in-cinema/{id}/at-date/{data} pentru cele 29 de cinematografe
5. România: happycinema.ro (12 locații, aceleași pagini de program) + app.cineplexx.ro/api/v1/cinemas/{id}/movies
6. Agregă pe proiecție × limbă × rating × gen; săptămâna de referință: 2026-08-11 → 2026-08-17

Limite declarate — ce NU spune analiza

  • Oferta, nu cererea: se măsoară ce programează sălile, nu ce bilete se vând. Datele de vânzări nu sunt publice; afirmațiile despre „cerere" sunt inferențe din comportamentul de programare, marcate ca atare.
  • Doar Chișinăul: restul țării nu are multiplexuri cu program online.
  • Cineplexx România e subreprezentat (40 de proiecții — API-ul livrează doar ziua curentă); rezultatul lui (95% subtitrat) e în linie cu celelalte rețele.
  • Istoricul e un eșantion neuniform (~4 zile/lună arhivate); trimestrele cu n mic sunt mai puțin stabile.
  • Nu se poate confirma dacă proiecțiile dublate în rusă de la Cineplex poartă și subtitrare românească — câmpul respectiv e nefiabil.
  • Simulările de scenarii nu modelează reacția publicului (elasticitatea cererii e necunoscuta principală); experiența ucraineană sugerează adaptare în 1–2 ani, dar contextele diferă.
  • Colectarea: 11 august 2026, într-o singură zi, cu aceleași instrumente pentru ambele țări — nicio sursă nu a fost tratată preferențial.

Autor și condiții de preluare

Autor: Geo Lupașcu · contact: geo@lupascu.com · Telegram: t.me/geolupascu

© 2026 Geo Lupașcu. Acest material — textul, graficele și seturile de date agregate — este publicat sub licența Creative Commons Atribuire 4.0 Internațional (CC BY 4.0). Preluarea, distribuirea și adaptarea sunt permise, inclusiv în scop comercial, cu două condiții: menționarea autorului (Geo Lupașcu) și menționarea sursei, cu link către această pagină; materialele modificate trebuie marcate ca atare. Exemplu de atribuire: „Sursa: Geo Lupașcu, «În ce limbă rulează filmele în Moldova», geolupascu.github.io/limbi-cinema-md (CC BY 4.0)”.

Datele primare provin din surse publice (programele cinematografelor, Internet Archive) și rămân fapte de interes public; analiza, vizualizările și textul sunt opera autorului, realizate cu asistență AI.